Post Detail

ianuarie 12, 2025 în Drepturile omului

Importanța drepturilor fundamentale și contextul actual din România

0 Comentariu

Încotro se îndreaptă România?

Sunt drepturile fundamentale ale cetățenilor respectate și protejate?

Drepturile fundamentale, precum libertatea de gândire, de conștiință, de exprimare, de întrunire și dreptul de vot, sunt esențiale pentru funcționarea unei societăți democratice. Aceste drepturi sunt garantate de documente internaționale și naționale, cum ar fi Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Constituția României. În contextul actual din România, decizia Curții Constituționale de anulare a întregului proces electoral ridică o serie de întrebări importante despre respectarea și protejarea acestor drepturi. Să le analizăm pe fiecare în parte!

Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU în 1948 și stabilește standardele internaționale pentru drepturile și libertățile fundamentale. Articolul 18 garantează libertatea de gândire, de conștiință și de religie,  articolul 19 protejează libertatea de opinie și de exprimare, iar articolul 21 prevede că „1. Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. (…) 3. Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.” Aceste drepturi sunt esențiale pentru dezvoltarea personală și pentru participarea activă în viața publică.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului adoptată în 1950, este un tratat internațional care protejează drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. Articolul 9 al convenției garantează libertatea de gândire, de conștiință și de religie, iar articolul 10 protejează libertatea de exprimare, respectiv articolul 11 asigură libertatea de întrunire și de asociere.  De asemenea, articolul 17 interzice abuzul de drept, stipulând că nicio dispoziție a Convenției nu poate fi interpretată ca implicând pentru orice stat, grup sau individ vreun drept de a desfășura activități sau de a săvârși acte menite să distrugă drepturile și libertățile recunoscute în Convenție. Aceste drepturi sunt fundamentale pentru menținerea unei democrații sănătoase și pentru protejarea diversității de opinii.

Constituția României adoptată în 1991 și revizuită ulterior, garantează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor săi. Articolul 29 protejează libertatea de gândire și de conștiință, articolul 30 garantează libertatea de exprimare, iar articolul 39 asigură libertatea de întrunire. De asemenea, articolul 36 garantează dreptul de vot, un pilon esențial al democrației.

Contextul actual din România. În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, invocând asigurarea corectitudinii și legalității procesului electoral, susține că și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât anularea întregului proces electoral pentru alegerea Președintelui României. Articolului 146 lit.f) din Constituție conferă Curții Constituționale atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și de a confirma rezultatele sufragiului.

Decizia Curții Constituționale a generat controverse și îngrijorări cu privire la respectarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului de vot. Anularea procesului electoral poate fi văzută ca o măsură necesară pentru protejarea integrității alegerilor, dar ridică și întrebări despre impactul asupra drepturilor cetățenilor de a-și exprima liber opțiunile politice. În acest context, articolul 17 al Convenției Europeană a Drepturilor Omului este relevant, deoarece interzice abuzul de drept și protejează împotriva oricăror acțiuni care ar putea submina drepturile și libertățile fundamentale recunoscute de Convenție. Astfel, decizia Curții Costituționale trebuie analizată cu atenție pentru a se asigura că nu constituie un abuz de drept și că nu subminează democrația și statul de drept.

Reacțiile societății civile la decizia Curții Constituționale a României de anulare a întregului proces electoral au fost diverse și puternice. De la scrisori deschise  în care se condamnă decizia Curții Constituționale considerând-o un precedent periculos pentru democrația din România, la critici privind lipsa de transparență și rapiditatea cu care a fost luată decizia, până la o serie de proteste și manifestații în mai multe orașe din România, la care cetățenii au manifestat pentru a-și exprima nemulțumirea față de anularea procesului electoral și pentru a cere respectarea drepturilor fundamentale și a democrației.

Există reale îngrijorări cu privire la faptul că decizia Curții Constituționale ar putea marca începutul sfârșitului pentru democrația și statul de drept în România. Unii experți juridici au avertizat că această decizie ar putea crea un precedent periculos, permițând intervenții similare în viitoarele alegeri.

În acest sens, restabilirea încrederii în procesul electoral și în instituțiile democratice din România necesită o abordare complexă și bine coordonată și acestea sunt câteva soluții propuse de analiști și experți:

  • Transparență și comunicare: Este esențial ca autoritățile să comunice clar și transparent cu cetățenii despre deciziile luate și motivele din spatele acestora.
  • Combaterea dezinformării: Este important să se adopte măsuri pentru a combate în mod real dezinformarea și manipularea informațiilor.
  • Reevaluarea și corectarea erorilor: Autoritățile trebuie să fie dispuse să recunoască și să corecteze erorile comise în procesul electoral.
  • Supravegherea internațională: Implicarea organizațiilor internaționale poate ajuta la monitorizarea și evaluarea procesului electoral, asigurându-se că acesta respectă standardele internaționale de corectitudine și transparență.

Aceste soluții pot contribui la restabilirea încrederii cetățenilor în procesul electoral și în instituțiile din România.

Drepturile fundamentale garantate de Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Constituția României sunt esențiale pentru funcționarea unei societăți democratice. În contextul actual din România, decizia Curții Constituționale de anulare a întregului proces electoral ne îndeamnă să realizăm importanța protejării acestor drepturi și necesitatea de a asigura un echilibru între corectitudinea procesului electoral și respectarea libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Rămâne să monitorizăm cu atenție încotro se îndreaptă România și să ne asigurăm că drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt respectate și protejate în continuare. Este esențial să fim vigilenți și să participăm activ la viața democratică pentru a menține și întări statul de drept.

 

Articole înrudit

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Prin navigarea pe acest site, sunteți de acord cu politica noastră de confidențialitate.
Sunt de acord