Stresul la locul de muncă este o problemă din ce în ce mai frecventă, având un impact semnificativ asupra sănătății fizice și mentale a angajaților. Într-o lume în care cerințele profesionale cresc constant, este esențial să înțelegem cum stresul ne afectează viața și sănătatea.

Stresul și schimbările epigenetice: Joe Dispenza, în cartea sa “Tu ești placebo”, afirmă că „Stresul este una dintre cele mai mari cauze ale schimbării epigenetice, deoarece îți zdruncină corpul, făcându-l să-și piardă echilibrul.” Această observație subliniază faptul că stresul nu doar că ne afectează starea de spirit, ci poate modifica și modul în care genele noastre se exprimă. Deși stresul are mai multe forme respectiv stresul fizic (trauma), stresul chimic (toxinele) și stresul emoțional (teama, grija, sentimentul de copleșire, etc.), mă voi referi în cele ce urmează la stresul emoțional, fiind cel mai întâlnit în relațiile de muncă.

Dacă suntem supuși unor experiențe stresante în mod repetat la locul de muncă, respectiv anticipăm situații stresante care vor apărea în viitor, la care se adaugă și unele situații stresante din viața personală, toate aceste situații se contopesc într-un stres pe termen lung.

Când suntem sub stres, corpul nostru intră în regimul de supraviețuire. Trăind constant în regimul de supraviețuire, organismul nostru devine predispus la o serie de afecțiuni. Stresul pe termen lung, conform celor menționate de către Joe Dispenza, a fost asociat cu anxietatea, depresia, probleme digestive, pierderea memoriei, insomnie, boli de inimă, atacuri vasculare, forme de ulcer, dureri corporale, oboseală cronică, probleme hormonale, iritații ale pielii, căderea părului, diferite forme de diabet, cancer, etc., toate afecțiunile find de altfel, rezultatul schimbărilor epigenetice.

Această stare de alertă continuă ne afectează nu doar sănătatea fizică, ci și capacitatea de a lua decizii, de a interacționa cu colegii și de a performa eficient la locul de muncă.

Impactul stresului asupra productivității: Stresul la locul de muncă nu afectează doar individul, ci și organizația în ansamblu. Angajații stresați sunt mai puțin productivi, mai predispuși la absențe și pot avea o moralitate scăzută. Aceste aspecte pot duce la un mediu de lucru toxic, unde colaborarea și creativitatea sunt compromise.

De asemenea, există cercetări care susțin legătura dintre stres și productivitate, evidențiind impactul negativ pe care stresul îl poate avea asupra performanței la locul de muncă. Stresul este invers proporțional cu productivitatea. Cu cât angajații se simt mai stresați, cu atât devin mai puțin eficienți, stresul putând duce la dificultăți de concentrare și o scădere a motivației. Totodată, stresul poate reduce satisfacția la locul de muncă, ceea ce poate afecta productivitatea.

• Promovarea unui mediu de lucru sănătos: Angajatorii pot crea un mediu de lucru care încurajează echilibrul între viața profesională și cea personală, oferind flexibilitate și sprijin.
• Comunicarea deschisă: Încurajarea de către angajatori a unei culturi a comunicării deschise poate ajuta angajații să își exprime preocupările și să caute ajutor atunci când este necesar.
• Activitate fizică regulată: Exercițiile fizice nu doar că îmbunătățesc sănătatea fizică, dar contribuie și la reducerea stresului și la creșterea stării de bine.
• Tehnici de relaxare: Practicile precum meditația, exercițiile de respirație și yoga ne pot ajuta să gestionăm stresul și să ne îmbunătățim starea de bine.

Stresul la locul de muncă este o realitate cu care se confruntă tot mai mulți angajați, dar prin conștientizare și implementarea unor strategii eficiente, putem reduce impactul acestuia asupra sănătății noastre. Este esențial să ne reamintim că sănătatea noastră mentală și fizică este prioritară, iar gestionarea stresului este un pas crucial în direcția unei vieți echilibrate și sănătoase.